PLAJA 3 PAPUCI - La bălăceală
Ieşi, copile cu părul bălan, afară şi râde la soare, doar s-a îndrepta vremea. Şi vremea se îndreptă după râsul meu..
Găsim astfel plaja 3 papuci la fel de frumoasă precum o ştiam din cadrul altor călătorii. În depărtare se observă parte din flota marinei române, pentru că am picat taman de ziua ei. Învingem primul instinct, acela de a arunca cât colo şlapii/hainele pentru o baie ca la carte, şi ne scăldăm doar picioarele în apa caldă a mării în drum spre expoziţia aflată pe faleză.
Câteva dintre navele surprinse:
Expoziţia:
A doua zi, cum altfel dacă nu la plajă. Culoarea verzuie a valurilor şi razele soarelui ce se oglindesc în ele ne îmbie la bălăceală.
Căldură mare însă, musai să fac un sistem de ventilaţie! Aplic, în tunelul de vânt, o teorie învăţată prin clasa a doua.. sau era a noua? În fine, într-una din astea două. La formă se mai poate lucra, altfel însă funcţionează de minune. Oamenii de pe plajă sunt în primă fază nedumeriţi, dar apoi, în ciuda eforturilor mele de a proteja cu mâna proiectul înscripţionat în nisip, apar reproduceri. Ce ţi-e şi cu chinezii ăştia.. sunt peste tot.
Spre după-masă ne retragem la cazare pentru ospăţ, odihnă şi schimb de haine.. urmează activităţi sportive!
Zgura e suprafaţa pe care îmi place cel mai mult să joc tenis de camp. Îl întreb, eşti pregătit? Vezi că servesc tare!
Aha, am timp să cânt o piesă întreagă până ajunge mingea la mine.. e răspunsul lui.
Două secunde mai târziu :D
Altă zi la plajă, de data asta în hamac.
Mă întreabă dacă vin şi eu să facem o baie în mare, dar somnul mă acaparează într-atât de mult încât amân pe data viitoare.
Vreau însă să îi surprind bucuria de a se bălăci, şi iată-mă în picioare cu obiectivul în mână.
O vrăbiuţă pe nisip.
Mi se pare, sau stabilopodul din partea dreaptă nu mai are forma de stea?
Muzeul marinei române e un obiectiv ce l-am omis de fiecare dată când am ajuns în Constanţa, astăzi însă îl bifăm.
La un grătar, ca băieţii. Puţin prins de flacără, dar în rest ok :)
Pisica gazdei se iveşte de îndată ce simte mirosul fripturii.
E aproape bine, mai trebuie niţel gel la perciuni.
Ahh, de m-ar vedea Fred Flinstone cum joc bowling, ar fi mândru.
Cuvintele nu pot descrie ce relaxantă poate fi plimbarea de seară după o zi toridă. La un local însă e agitaţie mare. Afişul vorbeşte de la sine: Concert Iris, Florin Chilian şi foc de artificii. Plătim negreşit biletele de acces şi ne bucurăm atât de o muzică de calitate cât şi de atmosfera creată.
După o noapte aproape albă ne încumetăm să luăm calea plajei. Lumina ni se pare foarte puternică şi abia mijim ochii. Pare că şi alţii au petrecut, dat fiind numărul mic de oameni prezenţi la malul mării.
Începem cu o sesiune de bronz
şi continuăm cu o baie.
Apa este foarte curată şi putem astfel observa peştişorii şi crabii.
Rafinăria Petromidia:
Marea verzuie-albastră:
Ne întoarcem la cazare unde încropim ceva de-ale gurii.
Mâncăm cu poftă.
Ne jucăm cu "bestia".
Ne luăm la revedere de la gazda ce ne urează să revenim sănătoşi şi la anul şi îi dăm bice spre micul Paris. Concluzia? Un concediu de vis!
FOTO: Sony DSC-H3
AUDIO: Cântec despre mare
VIDEO: Vedere
Găsim astfel plaja 3 papuci la fel de frumoasă precum o ştiam din cadrul altor călătorii. În depărtare se observă parte din flota marinei române, pentru că am picat taman de ziua ei. Învingem primul instinct, acela de a arunca cât colo şlapii/hainele pentru o baie ca la carte, şi ne scăldăm doar picioarele în apa caldă a mării în drum spre expoziţia aflată pe faleză.
Câteva dintre navele surprinse:
Expoziţia:
A doua zi, cum altfel dacă nu la plajă. Culoarea verzuie a valurilor şi razele soarelui ce se oglindesc în ele ne îmbie la bălăceală.
Căldură mare însă, musai să fac un sistem de ventilaţie! Aplic, în tunelul de vânt, o teorie învăţată prin clasa a doua.. sau era a noua? În fine, într-una din astea două. La formă se mai poate lucra, altfel însă funcţionează de minune. Oamenii de pe plajă sunt în primă fază nedumeriţi, dar apoi, în ciuda eforturilor mele de a proteja cu mâna proiectul înscripţionat în nisip, apar reproduceri. Ce ţi-e şi cu chinezii ăştia.. sunt peste tot.
Spre după-masă ne retragem la cazare pentru ospăţ, odihnă şi schimb de haine.. urmează activităţi sportive!
Zgura e suprafaţa pe care îmi place cel mai mult să joc tenis de camp. Îl întreb, eşti pregătit? Vezi că servesc tare!
Aha, am timp să cânt o piesă întreagă până ajunge mingea la mine.. e răspunsul lui.
Două secunde mai târziu :D
Altă zi la plajă, de data asta în hamac.
Mă întreabă dacă vin şi eu să facem o baie în mare, dar somnul mă acaparează într-atât de mult încât amân pe data viitoare.
Vreau însă să îi surprind bucuria de a se bălăci, şi iată-mă în picioare cu obiectivul în mână.
O vrăbiuţă pe nisip.
Mi se pare, sau stabilopodul din partea dreaptă nu mai are forma de stea?
Muzeul marinei române e un obiectiv ce l-am omis de fiecare dată când am ajuns în Constanţa, astăzi însă îl bifăm.
La un grătar, ca băieţii. Puţin prins de flacără, dar în rest ok :)
Pisica gazdei se iveşte de îndată ce simte mirosul fripturii.
E aproape bine, mai trebuie niţel gel la perciuni.
Ahh, de m-ar vedea Fred Flinstone cum joc bowling, ar fi mândru.
Cuvintele nu pot descrie ce relaxantă poate fi plimbarea de seară după o zi toridă. La un local însă e agitaţie mare. Afişul vorbeşte de la sine: Concert Iris, Florin Chilian şi foc de artificii. Plătim negreşit biletele de acces şi ne bucurăm atât de o muzică de calitate cât şi de atmosfera creată.
După o noapte aproape albă ne încumetăm să luăm calea plajei. Lumina ni se pare foarte puternică şi abia mijim ochii. Pare că şi alţii au petrecut, dat fiind numărul mic de oameni prezenţi la malul mării.
Începem cu o sesiune de bronz
şi continuăm cu o baie.
Apa este foarte curată şi putem astfel observa peştişorii şi crabii.
Rafinăria Petromidia:
Marea verzuie-albastră:
Ne întoarcem la cazare unde încropim ceva de-ale gurii.
Mâncăm cu poftă.
Ne jucăm cu "bestia".
Ne luăm la revedere de la gazda ce ne urează să revenim sănătoşi şi la anul şi îi dăm bice spre micul Paris. Concluzia? Un concediu de vis!
AUDIO: Cântec despre mare
VIDEO: Vedere
Comments
Post a Comment